Vita de vie

Protectia fitosanitara:

In cazul unei agriculturi bio, avem in perspectiva mijloace de combatere prin masuri preventive. Intrucat gandirea este una de a descoperi si intelege cauzele si nu doar efectele pentru aplicarea masurilor de protectie.

Cateva solutii de punere in aplicare:

tehnici culturale: evitarea aglomerarii ciorchinilor prin norma de taiere a incarcaturii de ochi (-muguri); expunerea ciorchinilor la lumina (alegerea locului cu expozitie buna la soare, desfrunzire..); un raport optim aparat vegetativ/productie

cunoasterea sensibilitatii soiurilor ne ajuta la punerea in aplicare a deciziilor la nivel de plantatie ca metode de prevenire

cunoasterea pragului de daunare- nivelul de populare al unui daunator, observat intr-un stadiu fenologic, deasupra caruia costurile unor tratamente sunt superioare pierderilor cantitative sau calitative

combatera buruienilor cu ajutorul microorganismelor : combaterea palamidei- Cirsium arvense cu ajutorul ciupercii Puccinia punctiformis; mulcirea solului- acoperirea cu resturi vegetale, paie, rumegus..pentru ca lumina solara sa nu aiba acces la buruieni si astfel ele se deterioreaza si mor, hranind solul. Totusi acestea au un rol pozitiv, ca cel dezbatut mai sus dar si posibilitatea ca acestea sa fie gazde pentru daunatorii din plantatie si astfel sa diminuam riscul de a patrunde agentii patogeni in vita de vie.

Bolile vitei de vie:

ManaPlasmopara viticola


Simptome:

pete galbene lucioase cu aspect de pete ‘de ulei’ pe partea superioara a frunzelor tinere (luna mai); pe partea inferioara in dreptul petelor apar puncte albe- miceliul ciupercii; tesuturile se usuca; apar in conditii optime- TMZ=14-16 grade C, U>60%, dimineti cu roua, precipitatii mai mari de 5l/mp.

Pe ciorchinii tineri si inflorescenti (mai-iunie), se acopera de un miceliu alb, pufos, ce determina uscarea rapida, ‘putregaiul cenusiu’ sau ‘rot-gris’

Boabele devin pieloase, violet, se zbarcesc si cad si acesta este stadiul de putregai brun sau rot-brun

Carceii, lastarii tineri, mugurii se brunifica si se usuca

Aspectul mozaicat al frunzelor batrane in sepembrie-octombrie- apar pete mici, neregulate, colturoase, brune

Strategia tratamentelor:

primul tratament este legat de aparitia primelor pete cu aspect uleios ce coincide cu fenofaza de inflorescenta degajata=a doua decada a lunii mai. Tratamentele se vor aplica indiferent de riscuri

in anii foarte favorabili aparitiei ciupercii se fac tratamente din 5 in 5 zile

in parcelele foarte afectate, dupa recoltare, pentru limitarea rezervei biologice se recomanda un tratament pe baza de cupru.

Fainarea- Uncinula necator


Simptome:

pe fata superioara a frunzelor- pete decolorate ce pot fi confundate cu mana dar la scurt timp pe ambele fete se acopera de miceliu alb-cenusiu si apare un miros specific de peste

lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel

inflorescentele, boabele tinere (iunie), se acopera de miceliu, se brunifica si cad

boabele ajunse la dimensiune normala (iulie-august) se acopera de un miceliu alb cenusiu ce cuprinde in scurt timp tot ciorchinele. Pielita apare cenusie-bruna, isi pierde elasticitatea, nu mai creste, se produce craparea boabelor. In plantatie se simte mirosul de peste.

Pete superficiale brun-roscat pe coarde(septembrie-octombrie). Nu consituie un pericol in raspandirea ciupercii.

Strategia tratamentelor:

primul tratament se va efectua in fenofaza de 2-3 frunze etalate, cu un produs pe baza de sulf, numai in parcelele foarte afectate cu un an in urma, la soiuri foarte sensibile si cele invecinate cu plantatii foarte afectate sau neintretinute.

Dupa compactare se evalueaza necesitatea aplicarii de tratamente astfel:

daca boabele nu au fost afectate –manifestarea noilor simptome nu va determina o degradare semnificativa a productiei si atunci protectia poate fi suspendata

la un atac usor (10-30% din ciorchini prezinta cateva boabe atinse de fainare), aplicarea a 2 tratamente poate limita evolutia-dar nu sa o si stopeze. In aceste situatii sulful este cel mai recomandat.

Un atac puternic (mai mult de 30%) la ciorchini determina necesitatea unor tratamente regulate cu produse de contact precum permaganganatul de potasiu, sulf pulbere…

Odata trecuta parga, strugurii nu mai sunt sensibili la contaminari . dupa aceasta fenofaza frunzele batrane pot fi infestate cu fainare si atunci putem recurge la tratamente pe baza de cupru, pentru a nu lasa ciuperca sa isi dezvolte formele de conservare hibernale.

Putregaiul cenusiu- Botrytis cinerea

putregaiul cenusiu

Simptome:

pe frunze apar pete galbui ce devin rosiatice, in dreptul lor pe ambele fete se formeaza un mucegai cenusiu, frunza se desprinde si cade

pe lastarii tineri (mai-iunie), apar pete de culoare bruna, ce se alungesc, tesuturile se acopera de un mucegai cenusiu, pulverulent

inflorescentele se necrozeaza (iunie)

dupa inflorire rahisul si pedunculul boabelor se usuca si cad

pe boabele mature (august-septembrie) se observa la inceput pete mici, galben-cenusii sau rosu-violaceu. Boabele se inmoaie, crapa si se acopera cu un mucegai abundent , brun-cenusiu, pulverulent ce poate cuprinde intreg ciorchinele

pe coarde, iarna apar scleroti=pustule negre, proeminente ce perpetueaza agentul patogen peste iarna

strategia tratamentelor:

se poate preveni cu rezultate foarte bune cand tratamentele se aplica: dupa inflorit, (a doua decada a lunii iunie), la compactarea strugurilor (a doua decada a lunii iulie); la intrarea strugurilor in parga (a doua decada a lunii iulie)

satisfacator (60-80% eficacitate) aplicand 2 tratamente: primul la sfarsitul infloritului si compactarea strugurilor si al doilea intre inceputul si jumatatea procesului de parga

acceptabile (in anii secetosi), un singur tratament specific inaintea compactarii strugurilor sau la intrarea in parga dar este prea riscant.

Excorioza vitei de vie- Guignardia baccae


Simptome:

toamna, scoarta coardelor se albeste, se acopera cu puncte negre (picnidiile ciupercii) ce vor rezista peste iarna

primavara, la baza coardelor apar ulcere deschise, de 1-2 cm lungime

primii 3-5 muguri nu mai pornesc in vegetatie

lastarii emisi din mugurii ramasi cresc incet, sunt subtiri si scurti

lastarii au o aglomerare de calus la baza, ce determina desprinderea partiala sau totala de coarda mama

pe rahisul ciorchinilor se observa pete ovale sub forma de leziuni brune rosiatice pe care se afla picnidii la fel ca pe coarde

boabele ajunse aproape de maturitate devin albastru violaceu si se acopera cu picnidii, in dreptul carora pielita se intareste

strategia tratamentelor:

strangerea si arderea coardelor

executarea taierilor dupa inceperea ‘plansului’

intretinerea solurilor grele si umede prin inierbare

inaltarea butucului

tratamente pe baza de sulf, cupru, zeama bordeleza

Boala petelor rosii- Pseudopeziza tracheiphilla


Simptome:

pe frunze apar pete rare, forme variabile, la inceput mici, apoi se extind, o mare parte din limb raman verzi doar nervurile. Petele au culoare galbena, la inceput, la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii

butonii florali se brunifica

strugurii se ofilesc, se usuca si cad

miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor , sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului

strategii de tratament:

frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard

aratul adanc, forme de conducere semi-inalt

tratament folosit in mod curent impotriva manei, prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L

Eutipa- Eutypa armeniacae


Simptome:

primii muguri nu se mai dezvolta iar mugurii urmatori dau lastari cu dezvoltare slaba cu simptme de scurt-nodare

lastarii de pe bratele afectate au o dezvoltare intarziata

frunzele sunt mai mici, clorozate, marginile se indoaie si se necrozeaza

florile avorteaza

pe coarde si brate se produce o necrozare sectoriala (ca o felie de tort) a lemnului. Tesuturile ce alcatuiesc cambiul, floemul si xilemul se brunifica si devin dure.

Strategia tratamentelor:

lupta este dificila si in majoritatea cazurilor tratamentele se aplica preventiv:

reducerea surselor de infectie prin distrugerea sistematica a lemnului uscat din plantatii

acoperirea cu mastic a ranilor mari rezultate dupa taiere

taierile in uscat la soiurile sensibile trebuie facute cat mai tarziu (februarie-martie)

recepare si dirijarea unui lastar crescut pentru refacerea bratului bolnav sau a tulpinii

daca tulpina este afectata, realtoirea in uscat sau verde este o masura eficace daca portaltoiul este sanatos

tratament cu sulfat de cupru 3% aplicat dupa taiere

2 tratamente cu zeama bordeleza in lunile iulie-august

Esca sau apoplexia- Stereum hirsutum


Simptome:

In evolutia lenta , frunzele se vestejesc pe margine si se usuca

Forma de evolutie rapida sau apoplexia se manifesta in special in lunile iulie-august, in timpul secetei, adesea dupa o ploaie, cand butucul in intregime se necrozeaza

Miceliul ciupercii patrunde in tesuturile plantei, necrozeaza lemnul, formand zone anuale de atac. Cand a cuprins intreaga circumferinta a butucului, aprovizionarea cu apa si elemente nutritive este intrerupta si se produce uscarea.

Strategia tratamentelor:

masurile de combatere sunt greoaie si putin eficace

butucii se scot si se ard

primavara, dupa taieri, se recomanda tratamente cu sulfat de cupru 3-5%

Cancerul bacterian- Agrobacterium tumefaciens


Simptome:

pe tulpinile multianuale, brate, lemn anual apar tumori sau gale, de forme si dimensiuni diferite. Tumorile sunt la inceput mici, albicioase, spongioase, apoi cresc, devenind brune sau brun inchis, cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos.

Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si ariceala

Cancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate, sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual. Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara.

Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici, pe coarde. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad, in anul viitor aparand altele noi. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice.

Butucii atacati au frunzele slab conturate, lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri, frunzele se coloreaza prematur in rosu

Strategia profilaxiei:

infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani

mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni

executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv, arderea celor care au tumori

pe terenurile grele, umede, reci, punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului

vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse, gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 %

in plantatiile batrane, vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate, uscaturile fiind arse. Dupa curatare, vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5%

salvarea butucilor atacati partial, se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor

protejarea plantatiilor impotriva gerurilor, principalul factor de declansare a cancerului bacterian

Boli intalnite rar:

antracnoza- in plantatiile situate pe terenuri umede, grele, in primaverile cu ploi intalnim aceasta ciuperca ce ataca doar organele verzi si tinere. Acestea par arse in urma atacului, de unde si numele de ‘carbune’

in zonele umede si calde adesea strugurii pot fi atacati de ‘putregaiul negru’. Pe boabe apar la inceput pete brune, izolate, care cu timpul se extind, devin negricioase si cuprind toata suprafata bobului.

Putregaiul alb confundat cu ranile produse de grindina, apare incepand de la varful ciorchinelui in perioada intrarii in parga. Boabele capata o culoare palida, cu aspect de ‘oparit’

Scurt-nodarea – Grapevine fan leaf virus


Este o boala frecventa la vitele altoite si la hibrizi, în special peterenuri grele, argiloase, umede. La infectii cu tulpinivirulente, recolta este abia 20 % din aceea a butucilor sanatosi .Simptome. La butucii infectati se formeaza lastari numerosi, cu internodii scurte, crescute în zig-zag, care au frunzeleapropiate, deformate (în forma de evantai) si clorozate. Simptomele se agraveaza din an în an, pornind de la peteinelare si mozaicare, în primul an, se junge la aspectul de tufa clorozata si, în final, la uscarea plantei. Boala se extindetreptat, în parcela apar vetre de forma eliptica. Infectia cuprinde noi butuci la marginea vetrei de plante atacate, astfelîncât, în parcela gasim, dupa câtiva ani, toate gradele de manifestare (de la usoara mozaicare, la marginea vetrei, pânala plante piticite, cu lastari numerosi, clorozati, care nu mai dau recolta, în centrul vetrei de atac). La butucii clorozati,florile nu leaga, strugurii meiaza, bobitele nu se matureaza normal.

Agentul patogen – Grapevine fan leaf virus, din grupa Nepovirus – virus de forma sferica, având particule cudiametrul de 30 nm. Transmiterea se face prin materialul vegetativ recoltat de la butucii infectati (butasi, vite altoite).Raspândirea, de la o planta la alta, este realizata de catre nematozii din sol (Xiphinema index), care produc leziuniradacinilor vitei de vie, inoculând virusul pe care îl pastreaza în corpul lor pâna la 3 si, chiar, 8 luni din momentulachizitiei patogenului de la o planta bolnava. Virusul ramâne infectios, timp de mai multi ani, în radacinile ramase în soldupa defrisarea plantelor atacate.

Prevenire si combatere:

alegerea unui teren favorabil vitei de vie

Solele contaminate vor fi cultivate cu lucerna, timp de 4 – 5 ani., dupa care se pot replanta cu vita de vie.portaltoi si altoi provenit de la plante neinfectate.

Butucii cu simptome de atac, vor fi scosi si distrusi prin ardere

Dupa defrisarea plantatiei, în timpul efectuarii araturii, se aduna si se ard radacinile care apar.

Pe suprafete restrânse, se poate proceda la tratarea solului cu produse fumigante (Dazomet etc), urmarind distrugerea nematozilor vectori.

Pentru a obtine plante libere de virus, se poate practica termoterapia si cultivarea in vitro a meristemelor si avârfurilor de crestere .

Daunatorii vitei de vie:

Acarinoza vitei de vie- Phyllocoptes vitis


Biologie si ecologie :

Asemanator cu acarianul galicol ; dezvolta pana la 5 generatii pe an ; la inceput pana in faza de buton verde ataca mugurii iar ulterior frunzele, la care colonizeaza pe partea inferioara.

Simptome :

Se considera cel mai periculos acarian al vitei de vie

Primavara mugurii intarzie sa porneasca si apoi se ofilesc

Lastarii au internodiile scurte si asezate in zig zag

Frunzele raman mici, gofrate si au forma de cupa. Se poate confunda cu atacul de excoripza, eutipoza sau trips

Vara, frunzele sunt gofrate si prezinta puncte galbene. In cazul unui atac puternic frunzele apar bronzate.

Strategia profilaxiei si a tratamentelor:

iarna se realizeaza analiza de laborator a mugurilor si vara se observa simptomele

primul tratament se face la 2-3 frunze degajate, cand s-au gasit 20 de acarieni/frunza

al doilea tratament se face cand lastarul are 25 cm, daca avem 1-3 acarieni/frunza

in iunie, daca avem mai mult de 100 de acarieni/frunza

Acarianul comun- Tetranychus urticae


este o specie polifaga

Simptome:

aparitia pe limb a petelor galbene bine delimitate

deformarea limbului, necrozarea si uscarea timpurie

pe frunzele tinere, petele sunt galbene la soiurile albe si rosii la soiurile rosii

petele provocate de acarieni primavara nu trebuie confundate cu infectia primara produsa de mana

strategia de combatere:

controlul plantatiei, aplicarea unui tratament este necesara doar daca avem mai mult de 3 acarieni/frunza

Acarianul galicol- Colomerus vitis


Morfologie si ecologie:

3-5 generatii pe an, ierneaza ca femela adulta sub solzii mugurilor, pe sub scoarta exfoliata a frunzelor si chiar in frunzarul din vii. Parasirea locului de hibernare are loc atunci cand lastarii au atins lungimea de 3 cm si s-au format 2-3 frunze. Femelele colonizeaza partea inferioara a frunzelor. O femela depune intre 50-70 de oua. Larvele se dezvolta in 20-40 zile.

Simptome:

frunzele atacate prezinta pe partea inferioara pete neregulate de diferite marimi cu aspect paslos, produse de hipertrofierea perilor cuticulei inferioare, ce se alungesc si se brunifica.

Pe fata superioara a frunzelor apar umflaturi caracteristice

In cazul atacurilor ciorchinilor inainte de inflorire numeroase flori avorteaza

TripsulAnaphothrips vitis


Biologie si ecologie:

2-5 generatii pe an, hibernarea are loc in stadiu de larva sub scoarta butucilor. Colonizeaza frunzele si lastarii primavara, la inceputul lunii mai. Se hranesc sugand seva din tesuturi. Generatia a doua ataca inflorescentele, rezulta brunificarea si uscarea florilor.

Simptome:

primavara apar necroze brune pe ambele fete ale frunzelor, se deformeaza, devin casante, au forma de cupa

urmele lasate de intepaturi sunt prezente pe toate organele plantei

un atac puternic impiedica cresterile, lastarii au internodii scurte, nu se mai dezvolta; la atacuri puternice frunzele se rasucesc si formeaza pseudocecidii, ulterior urmeaza necrozarea.

strategia de combatere:

controlul simptomelor in plantatie

daca 60-80% din frunzele analizate sunt ocupate de un trips se impune tratament

daca in anul precedent a fost atac puternic, se face tratament la dezmugurit

Paduchele lanos al vitei- Pulvinaria vitis


Biologie si ecologie:

Femela are 5-8 mm,latime 3-5 mm, corpul piriform, turtit, de culoare castanie aproape neagra; masculul este galbui roscat si corpul alungit. Are o singura generatie pe an, ierneaza ca femela in ultima varsta, obisnuit la baza tulpinilor sau in crapaturile scoartei butucilor. Depune oua la sfarsitul lunii mai.

Simptome:

vita sufera in dezvoltare, frunzele se ingalbenesc si cad prematur. Larvele migreaza in a doua decada a lui iunie, hranindu-se cu tesut vegetal de-a lungul nervurilor frunzelor pe partea inferioara. Al doilea stadiu de larve se hraneste cu tulpinile plantelor, fixandu-se pe scoarta sau tulpini.

pe frunze, tulpini , inflorescente sau fructe se observa puful alb vatos al paduchilor.

Forfecarul- Lethrus apterus


Biologie si ecologie:

Are o singura generatie si ierneaza ca adult in sol. Apar primavara devreme, obisnuit in timpul desfacerii mugurilor (sf martie- inceput de aprilie). Dupa aparitie gandacii incep sa sape noi galerii in pamant. Sunt oblice la suprafata si verticale in adancime, diametrul 1,5-1,8 cm. si o L de 50-70 cm. Dupa copulatie cele 2 sexe locuiesc in galerii, pe care le pregatesc pentru ponta. Femelele depun oua in 12 celule, oul este acoperit cu pamant.

Simptome:

reteaza lastarii, frunzele si mugurii pentru hrana proprie cat si pentru adapostirea oualelor din galerii.

Carabuselul verde al vitei de vie- Anomala solida


Biologie si ecologie:

are o generatie pe an, L de 14-18 mm, oviform, culoare verde metalic cu reflexe aramii sau albastrui si antenele galbene. Ierneaza in stadiu de larva la adancimi de pana la 1,2 m. primavara larvele incep sa se ridice in straturile superficiale ale solului unde se hranesc cu radacini. Transformarea in pupe are loc in a doua jumatate a lunii mai. Adultii apar in mijlocul lunii iunie si zboara in masa mai ales in zonele insorite. Ouale sunt depuse in grup in sol la o mica adancime, de obicei in jurul tufelor de vita. Larvele apar la sfarsitul lunii iunie, inceputul lui august si se hranesc cu radacini.

Simptome:

rod frunzele in forma de scheletuire, mai ales pe cele din varful lastarilor; pot distruge frunzele aproape in intregime si ataca si boabele de strugure cand sunt crude, in forma unor mici rozaturi superficiale.

Scriitorul- Adoxus obscurs


Are o generatie pe an. L de 5-6 mm, corp patriform, capul si toracele sunt negre, cu elitre brune negricioase, acoperite de o pilozitate abundenta rosiatica. Ierneaza in sol ca larva in ultima varsta sau ca pupa. Adultii apar in luna mai. O femela poate depune pana la 80 de oua. Larvele se retrag in sol unde se dezvolta pana in toamna, pe masura ce vremea se raceste, migreaza pana la 40-50 cm adancime.

Simptome:

Rod frunzele sub forma unor dungi liniar-arcuite, de 12-15 mm lungime si 2-3 mm latime, de unde si denumirea de ‘scriitor’. Pot roade boabe verzi si chiar lastari. Larvele in primele varste ataca radacinile tinere si chiar si cele mature, putand observa canale inguste de-a lungul radacinilor. Pe rani se pot instala diversi agenti patogeni.

Tigararul- Byctiscus betulae


Adultul are 5,5-10 mm lungime, corpul oviform, de culoare albastra-verzuie, cu reflexe metalice; rostrul este lung si dilatat spre varf. Are o singura generatie pe an. Ierneaza ca adult in sol in lojile pupale. Adultii apar in primavara, in luna aprilie sau la inceputul lunii mai si se hranesc cu frunze. Depunerea oualelor are loc la inceputul lunii iunie. Inainte de ponta, femela face o incizie la baza petiolului frunzei rezultand o circulatie intrerupta a sevei si frunza se ofileste fara a se usca timp de mai multe saptamani. Depune cate un ou in fiecare nervura secundara a frunzei. Femela rasuceste frunza in forma de tigara, lipeste marginile cu o substanta aglutinanta. Pentru formarea unei tigari se folosesc 1-2 frunze. Dupa incubatie, larvele se hranesc cu frunza din interior, aceasta fiind verde si moale, protejata de stratul extern uscat. Dupa un timp tigarile se desprind si cad pe pamant. Dupa ce se hranesc larvele parasesc frunzele si migreaza in sol.

Simptome:

defolierea in masa a butucilor, atacul asupra mugurilor; forma de tigareta a frunzelor

Molia strugurilor- Lobesia botrana


Biologie si ecologie:

2-3 generatii pe an; fluturele are corpul de culoare galben- verzui, aripile anterioare au pete de culoare bruna si cu dungi albastru-cenusiu cu franjuri pe margini; aripile posterioare sunt cenusiu deschis, cu margine inchisa si franjuri lungi pe margini.

Se dezvolta in lunile mai –iunie, a doua generatie in iulie-august iar a treia in august-mai (ierneaza ca pupa intr-un cocon de fire matasoase albe, in scoarta butucilor sau pe coarde, uneori pe sub frunze). Fluturii apar in a doua decada a lunii mai, zborul este crepuscular, are loc la T mai mari de 15 grade C. Ouale sunt depuse in grupe mici pe butonii florali. Dezvoltarea are loc in conditii optime: U ridicata, T= 18-22 grade C. larvele apar in prima decada a lunii iunie si se hranesc cu inflorescente si boabe abia formate. Larvele isi formeaza coconi  de matase in interiorul inflorescentelor, in scoarta coardelor, butucilor si aracilor sau in crapaturile lor.

Simptome:

molia este considerata cel mai important daunator al vitei de vie

larvele primei generatii penetreaza butonii florali, apoi confectioneaza un cuib matasos (mai-iunie); bobocii si florile se usuca si cad

la a doua generatie, larvele penetreaza numeroase boabe alaturate (iunie-iulie), la suprafata boabelor atacate se pot vedea excrementele larvei

a treia generatie de larve penetreaza boabele in parga (august-septembrie); boabele verzi atacate cad si cele coapte sunt atacate de Botrytis cinerea

Strategia de combatere:

controlul plantatiilor

aplicarea tratamentelor la avertizare

respectarea pragurilor economice de daunare

pentru generatia 1, primul tratament se executa inainte de inflorit, pentru generatia a doua la compactarea strugurilor, iar pentru generatia a 3-a la intrarea strugurilor in parga. Este importanta distrugerea primei generatii.

Molia strugurilor- Eupeoceilia amiguella


Biologie si ecologie

2 generatii pe an; ierneaza in forma de pupa, pe sub scoarta butucilor sau coardelor mai groase. Aparitia fluturilor incepe in a doua jumatate a lunii mai. Fluturele are aripile anterioare galbene, palid, prevazute in regiunea mediana cu o banda transversala trapezoidala bruna-albastruie ; aripile posterioare brun-cenusiu la mascul si albicioase la femela. Ouale sunt depuse izolat pe bobocii florali sau pe frunzele de vita, larvele aparute se hranesc la inceput cu inflorescentele pe care le infasoara in fire de matase, iar mai tarziu cu struguri abia formati. Transformarea in pupe se face in coconi matasosi, intr-o frunza rasucita sau in interiorul inflorescentei. La inceputul lunii august apat fluturii generatiei 1, ce depun ouale pe boabele de struguri iar larvele se hranesc cu pulpa lor. Boabele atacate sunt inconjurate cu fire de matase pe care raman exuviile si excrementele larvelor. Parasesc ciorchinii si migreaza sub scoarta exfoliata a butucilor pentru transformare in pupe si hibernare la inceputul lunii septembrie. Larvele din generatia 1 distrug organele florale.

Simptome:

boabele atacate se inchid la culoare; se observa rozaturi, zbarcituri si adesea sunt infectate cu Botrytis cinerea si Penicillium glaucum- generatia 2 de larve

organele florale sunt distruse- generatia 1

coconi matasosi

Molia vitei de vie- Sparganothis pilleriana


Biologie si ecologie

1 generatie pe an, ierneaza in stadiu de larva, intr-un cocon din fire de matase, in scoarta butucilor si coardelor mai groase sau pe sub frunzele cazute la baza butucilor. Fluturele are 15-20 mm, capul si toracele brun, abdomen cenusiu, aripi anterioare galbene sau verzui, prevazute cu o pata in apropierea bazei si cu 3 dungi transversale brune. Aripile posterioare sunt cenusii cu franjuri lungi si galbeni. Larvele parasesc adaposturile de hibernare primavara devreme, in perioada desfacerii mugurilor, migreaza in varful ramurilor si ataca frunzele abia aparute, lastarii si florile, iar mai tarziu bobitele in formare. Isi formeaza cuiburi, infasurand frunzele, lastarii si ciorchinii cu fire de matase. Ajung la completa dezvoltare la inceputul lunii iunie. Fluturii sunt nocturni, traiesc 4-8 zile si nu se hranesc. Depun oua pe partea superioara a frunzelor , ponta dureaza din iulie pana in septembrie. Larvele aparute se hranesc cu frunze fara a produce pagube insemnate.

Simptome:

rod frunzele tinere si lastarii, infasurandu-le cu fire de matase in forma de cuiburi

Tratamente si produse:

Serenade- BASF- un produs compus din Bacillus subtilis- o bacterie ce se gaseste in mod obisnuit in natura; fungicid (fainare, mucegai) si bactericid

Biofalgue- DISTRISIM (jardinage ecologique) ingrasamant din alge ce stimuleaza dezvoltarea microorganismelor din sol, inmultirea celulelor din planta, rezultand intarirea sistemului imunitar al plantei

Soufre Biofa-DISTRISM (jardinage ecologique) sulf cu particule fine de sapun vegetal; fungicid, combate fainarea. Se adiminstreaza in doza de 4kg/ha. Se evita tratamentele la temperaturi inalte. Pentru o buna protectie nu se depasesc 10 zile intre tratamente.

Algocuivre-un amestec din sulf pulbere, cu hidroxid de cupru 3%, extract din coada calului si alte esente din plante. Sulful actioneaza prin emisia de vapori si joaca un rol important in fiziologia plantelor .Extractul din coada calului si esente naturale diminueaza sensibilitatea la bolile criptogamice si amelioreaza aderenta produsului. Ajuta planta sa reziste la anumite boli, in special mana, fainare si putregai. Doza este de 35 kg/ha.

Ulmasud- un amestec intre diferite roci, in forma de pulbere. Intareste rezistenta plantelor la diferite boli, in special la mana. Actioneaza doar preventiv inainte de dezvoltarea ciupercilor. Trebuie sa se faca o pulverizare regulata cu o concentratie in functie de stadiul vegetativ al plantei. Pentru fainare se adauga Soufre Biofa. Se aplica 3 kg/ha la primul tratament, apoi 4 kg, si 6 kg la al treilea tratament.

Kanne- produs pe baza de cereale lactofermentative, ce influenteaza rezistenta plantelor. Datorita procedeului de fabricare, are ca scop imbogatirea compozitiei in bacterii lactice, enzime, minerale si oligoelemente, se obtine o crestere a rezistentei interne a plantelor conttra bolilor, se aplica in doze de 2-4 l/ha in plantatii tinere. Urmand ca in perioada de vegetatie matura sa se adminsitreze 25-30 l/ha.

Actigraines N sau P- elibereaza in sol azot si fosfor , doza este de 0,4 l/ha si se administreaza combinat cu Biofalgue (activator in descompunere) si zahar.

Extracte din plante:

Infuzie din musetel: permite diminuarea dozelor de cupru; se folosesc 10 g in 3.5 l H2o si se dilueaza in 35 l/ha

Decoct din coada calului- Equisetum arvense: amestec anticriptogamic cu activitate medie impotriva fainarii,ruginii, folosit adesea preventiv dar a dovedit si eficacitate in timpul dezvoltarii ciupercii. Administrat vara provoaca arsuri. Recoltarea plantei se face la sf de iulie-august cand continutul de siliciu atinge un maxim in grafic. Plantele nu sunt eficace decat in anul recoltarii, deci nu se fac provizii. Se folosesc 100-120 g de planta uscata la hectar care se fierb la foc moale in 5 l de H2O de ploaie, lasand apoi sa clocoteasca 40 de minute intr-un vas acoperit. Este mai puternica daca lasam in macerat in H2O o zi inainte de a o pune la fiert.Se umple un recipient ¾ cu tije uscate ce se acopera cu apa de ploaie, se incalzeste pana la punctul de fierbere si se lasa la foc mic 40 min. Pentru a folosi acest decoct se dilueaza 1/9 (10% s.a. si restul H2O). Se folosesc 35-70 l /ha in functie de posibilitatile de pulverizare. Decoctul nediulat se pastreaza la rece si intuneric in recipiente de sticla inchise la culoare cateva saptamani.

Infuzie din sunatoare- permite diminuarea tratamentelor cu sulf. Este foarte eficace administrata in fenofazele tinere. Revigoreaza planta si de aceea se foloseste in perioadele foarte calde.

Infuzie din lastari de salcie- se folosesc lastarii tineri, recoltati primavara. 50 g scoarta uscata/500 g scoarta proaspata, taiata in aschii mici, se infuzeaza 15-30 min in apa foarte calda. Lichidul obtinut se dilueaza in 45 l H2o si va fi pulverizat pe plante. Specii de salcie folosite: Salix viminalis, S. rubra, S purpurea..Nu se foloseste salcie plangatoare.

Macerat fermentat de urzica- se foloseste Urtica dioica sau U. urens, planta intreaga. 1 kg planta proaspata sau 200 g planta uscata la 10 l H2O si se lasa la fermentat timp de cateva zile. Se poate face si infuzie 1 kg planta proaspata la 10 l H2O timp de 12 ore, ce se dilueaza 10 %. Maceratul diluat de 20 de ori il putm folosi tot anul, ajuta la stimularea plantei, impotriva clorozarii, a fainarii; favorizeaza descompunerea materiei organice daca il folosim in sol. Putem combina 1,5 decoct din Equisetum arvense=coada calului cu 1 l macerat de urzica impotriva acarienilor si puricilor. Infuzia din urzica se foloseste impotriva moliei strugurilor in dilutie de 10% (1 kg planta uscata la 10 l H2O, lasata la macerat 12 h).

9 Responses to Vita de vie

  1. dzaguar spune:

    Putem folosi extractele in amestec si pentru plantele de apartament?
    Si daca da, aceleasi dilutii ca si in cazul vitei?

    Multumesc

    • Buna ziua!

      In principiu in functie de agentul patogen si specia de planta atacata se face un tratament. Astfel, este necesara o schema cu date privind: specia de planta atacata, varsta acesteia, suprafata cultivata, ce alte tratamente ati mai folosit, starea de sanatate a plantei in acest moment si care este agentul patogen, alaturi de o medie de atac.
      dincolo de aceste informatii esentiale, evident ca puteti lucra la bunastarea plantei in sensul: revigorarii si imbunatatirii sitemului ‘imunitar’, facand ca ritmul de crestere si dezvoltare al plantei sa devanseze boala sau in cazurile in care este sanatoasa, nici macar sa nu se poata instala agentul patogen.
      la subiect, imi este greu sa va raspund, deoarece nu stiu ce plante aveti- chiar daca hrana lor este compusa din tabelul lui Mendeleev, trebuie avuta grija la cantitatea si calitatea= valentele in care se afla elementul chimic, respectiv substanta activa…-in care il folosim.
      asadar, nu putem fi atat de generali in tratarea unor probleme. Pot in schimb sa va spun ca din cele cercetate pana acum, nu pare sa existe vreo interferenta in ceea ce priveste o cantitate mica intr-o calitate organica,,!

      P.S: rareori regasim acelasi agent patogen la mai multe specii de plante sau daunator polifag..va rog sa fim cat se poate de exacti pentru a nu exista riscuri prea mari

      V-as ruga sa-mi scrieti pe mail ce probleme aveti exact sau ce credeti ca intampinati alaturi de cateva imagini!

      andreeacosoveanu@gmail.com

      • STEFANO spune:

        Buna ziua,foarte interesant sa traiti ca trebuiti va rog frumos daca puteti sa imi nominalizati si mie cateva soiuri de vita de vie ptr vin Rosu sa fie rezistent la ger boli si daunatori si sa nu necesite stropiri chimice,va multumesc ptr ca existati si sper ca veti tine legatura cu mine pe acest email sunt un pasionat al vitei de vie si imi place sa mananc sanatos si deasemenea soiurile de vita de vie pe care mi le recomandati as vrea sa se preteze la mine in zona Baicoi Ph Chao

      • Andreea Cosoveanu spune:

        FETEASCA NEAGRA
        Soi foarte viguros; diferentiere defectuoasa a mugurilor de rod
        Insusiri biologice : Toleranta buna la seceta si ger (-22..-24C); rezistenta buna la mana (Plasmopara viticola), mijlocie la fainare (Uncinula necator) iar in centrele cu higroscopicitate mare nu prezinta toleranta la putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)
        CABERNET SAUVIGNON
        Soi de vigoare mijlocie
        Rezistente biologice : toleranta buna la ger (-20, -22C), foarte rezistent la seceta, toleranta buna la fainare (Uncinula necator) si putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea), sensibil la mana (Plasmopara viticola) si la antracnoza (Elsinoe ampelina) , mijlociu rezistent la molie ( Lobesia botrana) si acarieni. La Valea Calugareasca au gasit 5 biotipuri dintre care cele mai valoroase sunt ‘lung, sectat si scurt’.
        MERLOT
        Soi de vigoare mijlocie-mare
        Rezistente biologice : soi cu rezistenta slaba la ger (-16, -18C) si la seceta, sensibil la mana, mijlociu rezistent la fainare dar foarte rezistent la putregaiul cenusiu, sensibil la molie si acarieni.
        BURGUND MARE
        Soi de vigoare mare
        Rezistente biologice : toleranta mare la ger (-20..-22C), rezistenta buna la seceta; rezistenta mijlocie la putregaiul cenusiu
        ALTE SOIURI NOI ROMANESTI:
        I.C.V.V. Valea Calugareasca-Cabernet Sauvignon
        S.C.V.V. Dragasani-Negru vartos si Saperavi
        Pentru informatii si/sau material saditor despre soiurile noi ar trebui sa va adresati institutelor de care apartin
        Pentru mai multe detalii privind tehnologia si problemele intampinate in cultura ati putea sa contactati si Catedra de Viticultura de la U.S.A.M.V.

  2. OVIDIU spune:

    BUNA ZIUA .VA ROG SA IMI SPUNETI SI MIE CU CE AR TREBUI SA STROPESC VIA DACA A FOST LOVITA DE GHEATA.

    • Buna ziua!

      Imi cer scuze ca va raspund abia acum; sper sa nu fie tardiv.

      In primul rand as folosi un fertilizator, organic de preferat, cu macroelemente, pentru a hrani planta ce a suferit in urma afectiunilor ce i-au distrus parte din aparatul foliar. Ulterior as purcede la un tratament preventiv, biologic, impotriva manei si fainarii; caldura si umiditatea din aceste perioade favorizeaza instalarea si dezvoltarea acestilor agenti patogeni.

      Va rog sa ma cautati daca veti considera ca va mai pot ajuta cu ceva.

  3. STEFANO spune:

    Buna ziua,va multumesc pt raspuns dar sunt tot in ceata.. aceste soiuri pe care leati enumerat dv sunt depasite.Chao

  4. Ciprian ciornohuz spune:

    Salutare , am si eu o problema cu vita de vie , Sau copt struguri si in 2-5 zile sau uscat toate frunzele , de la radacina nu are cum sa fie pentru ca ea se desparte si este afectata doar o parte . Are niste crapaturi pe ea , pe tulpina dupa ce se desparte in 2 . am auzit ca daca pun pamant galben isi revine , dar oricum trebuie sa o tai ca cica se extinde pe toata vita si incepe exact de unde se desparte , Pot sa pun si niste poze ,dar sigur stitii despre ce este vorba ! Un sfat daca pot sa o fac sa isi revina va rog , daca nu tai partea afecatata si gata !

  5. blackwidow spune:

    Detin 0.2 ha vie soi alb hibrid situata pe un deal in plin soare. Butucul este acoperit pe aproape toata supraf.de mucegai si licheni. Desi am cautat pe net, nu gasesc leacuri pt.boli ale coardei si butucului, a carui coaja se desprinde si cu o perie as putea s-o dau jos, insa boala ar ramane foarte aproape. Ce tratament imi sugerati?
    Productivitatea a scazut,insa strugurele este de buna calitate.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: