Viticultura ecologica

Drumul catre o agricultura biologica (termenii certificati ca sinonimi sunt agricultura biologica-organica-ecologica, in functie de statele in care se desfasoara activitatea) se apropie de filosofie mai mult decat de o eliminare a catorva pasi din ‘cartea tehnica’ a ultimilor 50 de ani. Spre deosebire de credintele multor consumatori, ce considera ca eliminam tratamentele fitosanitare de sinteza, baza este in fapt , solul. Mentinerea unui sol sanatos, cu microorganisme specifice active este obiectivul principal in mintea viticultorului, in cazul nostru.  Cateva exemple din tehnologie:

Lasarea buruienilor in ‘voie buna’- aceasta insemnand doar cosirea in mod repetat a ierburilor ce se afla pe potecile dintre randuri de vita de vie;  in final radacinile putrezesc si hranesc solul.

O alta varianta ar fi inierbarea cu graminee si leguminoase (lupinul, mazare furajera, ovaz..) ce fixeaza in sol azotul atmosferic. Acestea se incorporeaza in sol cand ajung la inflorire.

Acoperirea cu materiale organice pe randul plantat si inierbare intre randuri. Tehnica ajuta la protejarea solului fata de excesele climatice si in special la mentinerea umiditatii in erioadele de seceta. Se acopera solul cu materiale vegetale: frunze, coaja de arbori, resturi de la vinificatia primara

Fertilizarea se aplica doar in urma unor analize de sol ce ne ofera informatii clare despre aportul de substante active existente in sol. In general, fertilizarea de baza se face cu un compost de natura organica (aici intra o parte din conceptul de biodinamica al lui Steiner in care, in cazul nostru, trebuie sa avem grija ca materia obtinuta de la animale sa nu contina elemente de sinteza, in mod concret acestea sa fi fost hranite cu plante). Evident ca exista si alte tipuri de compost pe langa gunoiul de grajd, cum ar fi: compost de tescovina, de resturi menajere, paie…acestea avand un continut in humus si elemente minerale diferit.

Observatia plantatiei este o veriga foarte importanta in rationalizarea fertilizarii: vigoarea plantelor, fertilitatea mugurilor si eventuale carente sunt elemente ce constituie un diagnostic al starii de nutritie.

Exemple:  in timpul vegetatiei, notam comportamentul lastarilor si frunzelor. Daca multi lastari au cresteri mari si internodii lungi, diamterul mare iar frunzele sunt numeroase, mari , de culoare verde intens, butucii sunt vigurosi, rezulta ca via beneficiaza de o nutritie excesiva. Daca lastarii sunt mici, frunzele subtiri, de culoare verde pal spre galben, indica o vigoare slaba. In functie de aceste aspecte macro fertilizam mai mult sau mai putin cu materie organica: daca este mai putin viguroasa, o hranim cu 50 de kg/ha substanta activa N, altfel daca vita de vie este suficient dezvoltata ii aducem un aport de pana in 40 kg/ha s.a. N. Excesul ori lipsa unor elemente nutritionale genereaza carente sau toxicitati. Carentele sunt datorate unor absorbtii insuficiente a unui element  iar toxicitatile corespund unor asimilari exagerate. Ele pot fi directe sau induse in functie de aciditatea solului in special.  Fertilizarea de corectie se stabileste in functie de riscul de acidifiere al solului (analiza pH). Astfel, amendamentele calcaroase vor fi administrate 300-500 kg/ha o data la 3-5 ani. Pentru corectia carentelor de fosfor vom folosi 150-250 kg/ha/an s.a. iar pentru cele de potasiu si magneziu aporturile sunt legate de proportia de argila din sol: sub 10% argila, fertilizarea potasica si cu magneziu nu trebuie sa depaseasca 150 kg/ha s.a. ingrasamintele fosfatice pot fi folosite in oricare perioada a anului dar de preferat este toamna cu o doza preconizata de 20-30 kg/ha/an. Ingrasamintele potasice pot fi mai mult sau mai putin spalate. Cu cat solul este mai greu, potasiu este retinut mai bin. In acest caz, ingrasamintele sunt administrate toamna, o data cu aratura. In solul levigat, potasiul este rapid spalat, deci trebuie administrat primavara. Ingrasamantul cu potasiu poate varia intre 60 kg/ha s.a.pentru soluri nisipoase si 90 kg/ha s.a. in soluri argiloase.

Ingrasamantul de intretinere cu magneziu este relativ limitat daca hrana de corectie este aplicata- se pot adiministra de la 0-50 kg/ha s.a. o data la 3-5 ani.

Dosele se administreaza in urma unor analize de sol. Se recomanda respectarea a 2 reguli: utilizarea dozelor moderate si la intervale scurte de timp; incorporarea la suprafata, deoarece are loc o descompunere anaeroba, cu formarea de compusi toxici pentru plante.

In agricultura ecologica se obisnuieste ‘compostarea la suprafata’ adica imprastierea pe suprafata solului a materiei organice pentru ca descompunerea sa se faca aerob, in urma careia se formeaza compusi oxigenati usor asimilati de plante. Totodata s-a constat pierderea azotului prin volatilizare dar compensarea acestuia prin fixarea biologica de catre microorganismele din sol care sunt stimulate prin aceasta tehnica. In plus nu se mai formeaza compusii toxici, protejam solul impotriva eroziunii eoliene sau hidrice si nu se mai pierde apa prin evaporare.

Ca si metode pentru diagnostic primare putem folosi frunza:

Carenta de azot

Simptome: frunze mici galben deschis, petiol (codita frunzei) putin roscat, coarde cu vigoare scazuta, struguri cu boabe care se desprind, fertilitatea mugurilor scazuta; epoca de aparitie- putin inainte de inflorit

Cauze posibile: fertilizare insuficienta, continut in materie organica scazut; exces de umiditate, frig, umezeala; concurenta cu ierburile, sol tasat, ingrasaminte organice cu raport C/N ridicat.

Solutii de combatere si prevenire: limitarea concurentei (ierburile din imediata vecinatate), localizarea azotului; plan de fertlizare corespunzator, asigurarea aerarii solului.

Exces de N

Simptome: frunze mari, culoare verde inchis; foarte viguroase; struguri compacti, sensibili la putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea),

Cauze posibile: fertilizare excesiva; climat favorabil mineralizarii; ingrasaminte organice in exces; lucrarea excesiva a solului

Solutii: eliminarea ingrasamintelor cu azot

Carenta in potasiu:

simptome: frunzele au un aspect lucios, se inrosesc sau ingalbenesc, in functie de soi, afectand mai intai periferia frunzei; limbul se curbeaza catre fata inferioara; butucii sunt sensibili la seceta; strugurii acumuleaza mai putin zahar; epoca de aparitie-dupa inflorit

cauze: fertilizare insuficienta; sol foarte argilos

solutii: ingrasaminte foliare cu nitrat de potasiu; ingrasaminte minerale in sol

simptome: la soiurile albe limbul se ingalbeneste, nervurile raman verzi; la soiurile rosii, limbul se inroseste; in cazurile grave observam o uscare periferica si apoi caderea frunzelor; carenta conduce la acumulari scazute de zaharuri, pieredri de vigoare si randament ulterior la uscarea ciorchinilor; perioada de aparitie- iulie-august

cauze posibile: fertilizare insuficienta cu magneziu sau exces de potasiu, fertilizari cu azot in stare amoniacala; climat umed

solutii: ingrasaminte foliare cu sulfat de magneziu sau preparate specifice comerciale sau facute in casa; ingrasaminte in sol cu doze recomandate de K2O si Mg

Carenta in fier:

simptome: frunzele se ingalbenesc, se necrozeaza in cazuri grave, nervurile raman verzi; coardele au vigoare scazuta; strugurii raman mici, se ingalbenesc si se curbeaza; butucii se debiliteaza in cazuri grave

cauze posibile: raport defectuos frunze/productie din anul anterior; climat umed sau rece; sol tasat, insuficiente materii organice

solutii: ingrasaminte foliare cu preparate specifice; aerarea solului prin lucrari tehnice; raport optim intre apartul foliar si productie; alegerea corecta a portaltoiului

Carenta in bor:

simptome: frunzele se deformeaza, raman mici, au aspect mozaicat, se gofreaza; lastarii tineri au internodii scurte, sunt mai putin vigurosi; strugurii sunt deformati; apare inainte de inflorit

posibile cauze: fertilizare insuficienta; climat secetos; sol calcaros, usor levigabil

Fertilizatori  si amelioratori ai solului:

gunoi de grajd- excrementele de animale si pasari se folosesc doar dupa o fermentare corespunzatoare si in dozele aferente situatiei

compost din resturi menajere

produse de origine vegetala: faina de turte din oleaginoase, radicele de malt..

rumegus si resturi lemnoase

scoarta de copac; cenusa din lemn

fosfat natural-continut in cadmiu (inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5)

zguri de fosfati

sare bruta de potasiu (kainit, silvinit)

sulfat de potasiu- ce contine sare de magneziu

drojdii de distilare

carbonat de calciu si magneziu- creta magnezica, roci calcice si magnezice macinate

carbonat de calciu-calcar, piatra de var, roci calcice

sulfat de magneziu- kieserit

solutie de clorura de calciu- dupa identificarea unor carente

sulfat de calciu-ghips

produse reziduale de la fabricarea zaharului

sulf elementar

clorura de sodiu- sare din mina

pudra de roci

compostul din tescovina- dupa cules, tescovina proaspata se aseaza in strat subtire pe sol (datorita continutului in zaharuri se realizeaza o descompunere rapida). Compostul dezvolta o activitate microbiologica ridicata prin stimularea acestora. Se foloseste in cantitati mici pentru ca in stare proaspata este acida si poate modifica starea de pH a solului iar cea obtinuta de la strugurii negri are un continut mare de de polifenoli ce pot avea un efect fitotoxic. Se mai poate face si compost in gramezi: se aseaza pe platforma in straturi de 20-30 cm, alternand cu straturi de pamant sau gunoi de grajd de 20-30 cm. Inaltimea gramezii sa nu depaseasca 1,5-2 m. Utilizarea preparatelor biologice aerobe reduce durata compostarii. Adaugarea de calcar stimuleaza fermentarea. Presararea suprafetei platformei de compost cu praf de var micsoreaza incarcatura de musculite de otet si bacterii acetice. Pentru realizarea compostului se respecta urmatoarele reguli: asezarea straturilor afanate pentru a asigura o fermentatie aeroba si umezirea straturilor de tescovina pentru a atinge umiditatea de 60-70%. Dupa aprox. 30 de zile platforma se reface pentru reactivarea bacteriilor aerobe. Periodic, se urmareste evolutia temperaturii  ce trebuie mentinuta la 65-70 de grade timp de 4-5 zile, umiditatea materialului la 70% prin stropiri regulate. Dupa perioada de compostare (4 luni), un compost maturat are un aspect omogen o culoare brun-inchis, structura fina si resturile de elemente lignificate sunt friabile.

Topmix, Fertiplus, Cropmax, Humusil- ingrasaminte organice

Pentru consultatie privind tehnologia de cultura a vitei de vie puteti merge la Catedra de Viticultura si Vinificatie din cadrul Facultatii de Horticultura- USAMV, unde veti gasi profesionsiti ca:  L. Dejeu, I. Namolosanu, A. Antoce.

Anunțuri

Despre doctorul plantei
Dintr-un colt de Univers mirosim ca sa privim, auzim ca sa-ntelegem..prin, cu si despre plante...!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: