Agaricaceae

Agaricus bisporus

Specia des cultivata de ciuperci este butonul de culoare albă, champignon,  Agaricus bisporus.

Ciupercile cultivate sunt supuse la diferite boli şi dăunători, ce au capacitatea de a provoca pierderi grave ale culturilor.

Fungi:

Acremonium strictum


este o noua specie de patogen pentru Agaricus bisporus.

Detectie:

Sporocarpul ciupercii infectat de acest pathogen devine maro, cu leziuni de marimea (2-15) mm×(3-20) mm, variabile in forma. Leziunea se mareste rapid si se dezvolta in lamele cu adancimea de 2-13 mm, in final se scorojeste dar nu putrezeste. Se numeste ‘patarea neagra sau maro a ciupercii’.

Caracteristicile:

se gaseste in mod obisnuit in sol, prin descompunerea materiei organice sau in resturile vegetale, in mancare sau mediul interior.

Consecinte:

Acremonium este un alergen comun, ce poate produce o micotoxina  tricotecena si compusi organici volatili.

Diminuarea productiei

Combatere:

metode profilactice- pasteurizarea compostului, tehnologie aplicata corect

raspunde bine la azoli ce sunt adesea utilizati alaturi de amfotericina B.

Mycogone perniciosa


Detectie:

Numele ciupercii il regasim ca ‘balonul alb’, ‘mucegaiul alb’, boala veziculara’.

Paraziteaza corpul ciupercii Agaricus bisporus. Ciupercile care au fost afectate de acest agent patogen, la un stadiu tanar, se transforma intr-o masa nedefinita ca forma, acoperita cu miceliu alb si pufos. Pe masura ce se dezvolta, aceasta masa devine maro si incepe sa putrezeasca.  Mai mult decât atât, picaturi mici de lichid in culoarea chihlimbarului apar pe suprafaţa ţesutului ciuperci, mai ales la un nivel foarte ridicat de umiditate. In aceasta faza, ciuperca putrezeste si degaja un miros neplacut. In conditiile unui mediu uscat, ciupercile deformate pot avea fructificatii ciudate dar tesutul ramane uscat si se poate confunda cu Verticillium- un alt patogen. Daca boala se instaleaza catre sfarsitul dezvoltarii ciupercii, aceasta prezinta doar tulpina afectata, la inceput culoarea devine maro si apoi apare si miceliul ciupercii, alb, pufos. In conditiile recoltarii ciupercilor afectate si pastrarii miceliului infectat, acesta va fi sursa pentru imprastierea agentului patogen la urmatoarele culturi. Uneori, o dunga maro pe tulpina de Agaricus, alaturi de sectoare de placi deteriorate si ofilite, acoperite cu miceliu alb, determina existenta agentului patogen.

Caracteristici:

Sursa principala de infectie este solul, compostul. Agentul patogen se poate raspandi prin spori sau bucati de miceliu.

Mycogone perniciosa formeaza 2 tipuri de spori:

Conidii cu conidiofori (unicelulari, cu perete subtire, conidii de culoare maro)

Clamidospori- formati din 2 celule, cu pereti subtiri, spori maro, ce pot trai cativa ani)

Ambele tipuri de spori pot fi imprastiati in timpul irigarii.

Consecinte :

Diminuarea productiei

Combatere:

Metode profilactice- pasteurizarea compostului, tehnologie aplicata corect

Uleiul esential din cimbru- Satureja thymbra, a dovedit efecte benefice

Pythium oligandrum, Pythium hydnosporum


Detectie:

Acest agent patogen este transferat prin sol/compost. Se mai numeste si ‘ciuperca inteligenta’, deoarece ea este un ‘pradator’ pentru Botrytis, Fusarium si Phytophtora, fiind o metoda in combaterea acestor patogeni- penetreaza celulele parazitilor si isi extrage hrana necesara.

In cazul nostru este un patogen, ce apare pe compost ca un mucegai negru, pete de culoare neagra.

Poate induce proasta dezvoltare chiar si lipsa aparitiei ciupercilor de Agaricus.

Combatere:

metode profilactice: tehnologie aplicata corect, pasteurizarea compostului, distribuirea uniforma a azotului- fiind, se pare, o ‘doritoare’ de azot concentrate, lucrarile de specialitate arata ca se formeaza miceliul ciupercii in locurile cu o concentratie mai mare de N.

Papulaspora byssina:

Detectie:

Spre deosebire de mucegaiul alb, petele de Papulaspora, devin o masa granulara de culoarea alunului, ce arata mai mult a nisip fin- acesta fiind miceliul ciupercii. ‘Nisipul’ se simte ca pudra de talc la atingere.

Caracteristici:

motivele aparitiei mucegaiului maro sunt similare mucegaiurilor albe. Prezenta sa indica prepararea improprie a fazei 1 de compost, umezeala excesiva si un pH ridicat (ce se poate datora unui inalt grad de gips). Mai mult, disturbarea procesului de pasteurizare si conditionare, alaturi de o necorespunzatoare igiena, pot duce la aparitia mucegaiului.

Combatere:

masuri profilactice

se pare ca mediul acid nu favorizeaza dezvoltarea ciupercii, de aceea se foloseste superfosat

Hypomyces rosellus


Detectie:

De obicei este folosit termenul de ‘mucegai de panza de paianjen’. A primit acest nume din cauza miceliului care se extinde precum o panza de paianjen, alba. Filamentele miceliene apar pe substrat ca niste pete mici, albe, acestea dezvoltandu-se foarte repede si acoperind in intregime toate ciupercile. Acestea se acopera cu miceliu alb si pufos iar apoi devin maro si putrezesc. Mucegaiul isi poate preschimba gradat culoarea, trecand prin rosu-purpuriu si galben in functie de stadiile de dezvoltare.

Caracteristici:

Infectia initiala poate aparea la prepararea compostului, agentul patogen traieste in sol. Totusi, sporii pot fi preluati de imbracamintea angajatilor si transportati in camerele de crestere ale ciupercii Agaricus, intrucat putem regasi agentul si in deseurile de pe langa ferma.

Combatere:

metode profilactice

se presara sare de sodiu sau solutie de formalina si oxid de calciu- nu afecteaza cresterea ciupercilor de Agaricus

circulatia aerului imbunatatita

Mucegaiurile verzi: Trichoderma, Aspergillus, Penicillium, Cladosporium



Detectie:

Sunt mai multe tipuri de mucegaiuri verzi pe care cultivatorul le poate intalni in productie, cu atat mai mult cu cat operatiile tehnologice nu au fost realizate cum trebuie.

Mucegaiurile colonizeaza suprafetele rafturilor de lemn, containerele, in special dupa ce au fost conditionate la temperaturi inalte. Filamentele miceliene incep sa se dezvolte abundent, la inceput fructificatiile sunt albe si in 2-4 zile dupa ce sporii se dezvolta, se transforma in verde. Colonizarea extinsa duce la aparitia petelor pe ciuperci la suprafata palariilor.Petele sunt de culoare brun deschis si fara delimitari clare.

Caracteristici:

Sporii acestor ciuperci sunt imprastiati in materia organica, respectiv in compost, in diverse medii inconjuratoare. Pot fi purtati de vant, insecte, soareci, angajatii fermei.Temperaturile optime pentru dezvoltarea acestor ciuperci variaza intre 22-26 ˚C.

Nivelul de pierderi al productiei depinde in functie de specia patogenului, gradul de infectie si volumul de raspandire in ferma.

Combatere:

Metode preventive- tehnologia corect aplicata

pH bazic pentru a constitui un mediu impropriu agentilor patogeni

Coprinus sp.


Detectie:

Agentul patogen,  ‘ palarie de cerneala’ apare inainte ca Agaricus sa-si formeze organele de vegetatie. Fructificatiile Coprinus au forma unui clopot ce este sustinut de un picior subtire. In faza tanara, palariile sunt crem, urmand ca mai tarziu sa se innegreasca si sa se transfrome intr-o masa de mucus. Acest fenomen se contureaza odata cu dezvoltarea unei mari cantitati de spori ce colonizeaza compostul. Miceliul Coprinus este de culoare gri si nu poate fi deosebita cu usurinta de miceliul Agaricus. Totodata, indica prezenta azotului in compost. Aparitia ‘ciupercii de cerneala’ in camera de crestere indica o calitate proasta a substratului cauzata de o disturbare in fermentatie si respectiv pasteurizare.

Combatere:

Metode preventive- tehnologia corect aplicata

Chaetomium sp.


Detectie:

Putregaiul verde-olive este prezent foarte des. Prezenta sa in compost este invers proportionala cu decaderea culturii de Agaricus. Daca agentul patogen apare la scurt timp ce procesul de pasteurizare s-a incheiat, ne putem astepta la o infectie mare.

Miceliul putregaiului este alb-gri si poate fi confundat cu miceliul ciupercii de Agaricus la un stadiu tanar. Dupa un timp scurt, fructificatiile de marimea unui ac si in forma unor pustule verzi-olive apar pe suprafata compostului. Acestea se innegresc si incep sa emane un miros neplacut. Mucegaiul poate sa apara la suprafata sau  in interiorul compostului.

Mai exista si o alta specie de Chaetomium , un mucegai cu textura cremoasa si culoare gri. Sporii sunt usori antrenati de vand, insecte si personalul ce lucreaza in interior.

Mucegaiul verde-olive este un indicator al compostului de proasta calitate. Motivul principal al aparitiei este cantitatea de amoniu ramasa dupa procesul de pasteurizare.

Amoniul poate sa existe rezidual in urmatoarele cazuri:

Daca pasteurizarea a fost facuta intr-o perioada scurta de timp/ la fluctuatii de temperatura/ insuficienta de aerare/ la o temperatura de peste 62 de grade/ conditii anaerobe cauzate de consistenta sau umiditate excesiva in faza 1 de compost/ aplicarea unor fertilizatori improprii- exces de N, sulfat de amoniu sau uree/

Metode preventive- tehnologia corect aplicata

Verticillium


La fel ca si Mycogone, aceasta boala provocata de Verticillium poate cauza probleme foarte mari in cultura. Acest agent patogen este extrem de sever, in cazul in care se instaleaza in cultura devreme, poate sa distruga intreaga productie de Agaricus.

Detectie:

Simptomele bolii pot fi diferite, acestea depinzand de momentul infectiei. Ciupercile infectate in prima faza a dezvoltarii apar ca un bulb, cu picior subtire si o palarie foarte mica sau se transforma intr-o masa de testut fara forma. Spre deosebire de Mycogone, aceasta masa nu se distruge si nu apar picaturi de lichid iar mirosul neplacut nu exista. Ciupercile infectate cu Vertcillium raman uscate si au o suprafata cu o textura de piele , de unde si-au luat denumirea de ‘bule uscate’. Infectia ciupercilor intr-un stadiu secundar de dezvoltare  cauzeaza o deformare a piciorului si o iregularitate a palariei.

Cand ciupercile de Agaricus sunt in parga si au fost infectate, puncte gri- brune apar pe palarie. Aceste pete se dezvolta in tesut si cand umiditatea este mare apare la suprafata un mucegai gri.

Sursa de inocul este substratul infectat. Sporii pot fi condusi de insecte, aer, personal de lucru.

Metode de control:

Igiena fermei

Prevenirea insectelor:muste, tantari…

Pregatirea culegatorilor privind identificarea ciupercii patogen si tratarea cu sare sau solutie de formalina; inlaturarea ciupercilor infectate inainte de recoltare sau irigare

Scopulariopsis fumicola


Diagnoza:

Pete fine, pufoase, albe de mucegai, denumite si ‘mucegaiul fainii’, pot aparea pe compost. Pentru un timp partile superioare ale ciupercii raman albe si pufoase dar mijlocul petelor devin gradat in timp o pudra si apare ca o faina pe substrat. In acest fel se formeaza sporii mucegaiului, devenind roz pe masura ce se dezvolta. In timp, petele devin galben-maronii si la aceasta faza mucegaiul alb poate fi confundat cu cel galben.

Astazi, mucegaiul alb poate fi vazut rar dar aparitia poate cauza o reducere a productiei de Agaricus deoarece acest agent patogen foloseste aceiasi nutrienti ca si ciuperca din cultura.

Masuri de control:

Este aproape imposibil sa fie controlat acest agent patogen astfel incat trebuie evitata aparitia lui.

Cauze:

Dezvoltarea agentului patogen se realizeaza in conditii improprii de tehnologie a compostului si in timpul fermentatiei, in umiditate ridicata, spatii anaerobe, pHul ridicat-respectiv inversul criteriului Agaricus care creste foarte bine la 6,5-7.

Pe langa structura gresita a compostului care poate cauza aparitia agentului, dereglarile din timpul fermentatiei si conditionarii acestuia si poate fi totodata transferat de la un compost folosit, infectat, cand regulile sanitare nu sunt respectate.

Metode de control:

a se folosi tehnologia de cultura in mod corect

grija la umiditatea compostului

Mucegaiuri  galbene: Myceliophthora lutea, Chrysosporum merdarium, Sepedonium chrysospermum, Hypomyces chrysospermum


Sunt multe mucegaiuri galbene ce pot aparea in cultura de Agricus si pot crea probleme considerabile in pierderea productiei.

Diagnoza:

Simptomele acestei boli se pot remarca prin puncte galbene sau maro, de obicei cu margini pufoase albe, ce apar pe compost. In primul stadiu al dezvoltarii patogenul seamana foarte mult cu miceliul ciupercii cultivate, urmand ca apoi sa isi schimbe culoarea si sa fie similara stromei miceliului dintre stratul de captusire si compost. Paturile de cultura ce sunt bogate in mucegaiul galben emana un miros metalic, asemanator carbidului.

In cele mai multe cazuri miceliul ciupercii dispare din stratul de captusire iar fructificatiile abia aparute ale ciupercii mor prematur.

Mucegaiul galben produce o mare cantitate de spori care sunt purtati cu usurinta de vant, insecte, personal si compostul va fi iarasi infectat. S-a constatat ca sporii acestor mucegaiuri sunt rezistenti la temperaturi inalte si de aceea este dificila indepartarea acestora.

Cauzele aparitiei:

Mucegaiurile galbene apar in mod obisnuit cand pasteurizarea nu se face la temperaturi suficient de inalte sau durata nu a fost respectata. Structura compostului poate sa afecteze si ea aparitia patogenului, acesta gasindu-se in special pe structuri grele sau grase.

Masuri de control:

Este aproape imposibil sa eradicam acesti agenti patogeni in timpul dezvoltarii ciupercii Agaricus. Straturile infectate necesita vaporizare.

Aplicarea unei corecte metode tehnologice la pasteurizare!

Virus:

Boala virotica este cea mai periculoasa si cea mai complicata in control. Descoperirea si identificarea virusului este extrem de greoaie si uneori imposibila, fara materialul necesar determinarii. Practic, toate simptomele virusului sunt similare altor boli. Determinarea virusului se poate face doar in laboratoare de specialitate (departamentul de Fitopatologie- Facultatea de Agricultura).

Diagnoza:

Simptomele sunt urmatoarele:

Miceliul care nu se dezvolta sau creste dar apoi decade.

Primele fructificatii apar tarziu sau in anuminte zone sunt absente

Ciupercile arata ca ‘betele de tobe’, palarii mici, gri sau crem murdar, cu picioare lungi sau deformate

Fructificatiile sunt atasate de strat foarte slab.

Ciupercile infectate se dezvolta greu dar odata ce isi desfac palariile milioane de spori virali sunt prezenti.

Toate aceste simptome pot aparea separat sau in diferite combinatii.

Masuri de control:

Stricta observatie sanitara si de igiena a tehnologiei de cultura si aplicarii acesteia de catre lucratori:

Recoltarea ciupercilor inainte de a-si desface palaria

Utilizarea aerului filtrat in timpul pasteurizarii

In cazul unei infectii se folosesc filtre pentru a retine sporii in camerele de crestere

Schimbarea filtrelor dupa fiecare serie si dezinfectarea acestora cu aburi

Dezinfectare cu aburi dupa fiecare serie de crestere la 72 de grade C timp de 12 ore

Trebuie sa retineti ca aproape toate speciile de Agaricus sunt susceptibile de virus.

Cercetarile au aratat ca Agaricus Bitorquis este rezistent la virus, de aceea se foloseste pentru un timp in cazul in care cultura precedenta a fost infectata.

Bacterie:

Pseudomonas tolaasii


Patarea bacteriana a ciupercilor este cauzata de speciile bacteriei Pseudomonas. Aceste bacterii traiesc in mai multe genuri de medii- acvatice si de compost. In mod obisnuit raspandirea bacteriilor se face incepand cu stratul micelian dar poate coloniza compostul si dupa ce a fost pasteurizat. Boala apare de cele mai multe ori vara sau toamna, cand umiditatea relativa si temperatura aerului exterior este suficient de mare. Mai mult, in conditii improprii de cultivare, cu insuficienta ventilatie dupa irigare -ceea ce confera ciupercii umezeala pentru un timp lung-, boala se poate dezvolta rapid.

Diagnoza: in conditii favorabile, bacteria se reproduce foarte repede pe ciupercile umede si apar pe palarii pete galben-brune. In timp, aceste pete se transforma in maro ciocolatiu si devin mucilaginoase. Petle pot fi sferice sau fara forma dar intotdeauna lipicioase la atingere. Cand infectia este severa, petele se raspandesc pe intreaga suprafata a ciupercii, totodata Agaricus poate sa se deformeze la aspect, maximul fiind palariile ce pot sa se dezintegreze, aparand si un miros deranjant. Infectia la fructificatiile din faza 1, se manifesta prin ciupercute maro ce nu se mai dezvolta.

In unele ferme, bacterioza este o boala epidemica. Aceasta poate sa supravietuiasca intre serii separate de cultura, pe diferite suprafete, in materiale degradabile, unelte.. Daca infectia a fost produsa,bacteria se raspandeste foarte usor fiind transferata dintr-o camera in alta de mainile culegatorilor, haine, unelte..pe langa apa de irigare.

Bacterioza poate aparea in special la sfarsitul ciclului de cultivare cand ventilarea este facuta mai putin.

Metode de control:

Stiind ca umiditatea de peste 85% si teperatura mai  mare de 20 de grade C poate cauza aparitia simptomelor, este necesara o tehnologie de cultura dezavantajoasa pentru agentul patogen. Picaturile de apa dupa irigare trebuie sa se usuce in 2-3 ore, fiind necesara o ventilatie buna. Mai mult, iarna, ar fi bine ca temperatura inainte de irigare sa fie mai scazuta si ulterior sa creasca pentru a evapora apa de la suprafata ciupercilor. In timpul verii, temperaturile sunt mari si umiditatea relativa creste fapt pentru care se micsoreaza cantitatea de apa la irigare.

Aveti grija la fluctuatiile de temperatura, in special cand umiditatea relativa este mare- temperatura constanta nu va permite formarea condensarii.

Daunator:

Lycoriella spp.


Apare tot timpul anului dar in special in timpul iernii si la inceputul primaverii cand spatiile sunt uscate.

Diagnoza: tantarul ciupercilor este o insecta pe care o gasim in mod obisnuit in sere. Larvele se hranesc cu radacinile plantelor si se matureaza in 2 saptamani. Sunt albe, cu capsula cefalica neagra si ajung la 5,5 mm. Adultii sunt mici=2.5 mm, gri inchis- negru, cu picioare lungi si antene filiforme. Traiesc pana la o saptamana si femelele depun pana la 150 de oua. Adultii nu zboara bine si nu se hranesc.

Ofilirea ciupercilor poate determina prezenta larvelor.

Metode de control:

Introducerea in cultura a lui Hypoaspis miles- acarian, ce este predator.

Substanta activa pentru larve si adult: chlorpyrifosorganophosphate

Reclame

4 Responses to Agaricaceae

  1. Ioana Tudor says:

    Foarte bine si destul de complet. Multumesc pentru informatii.

  2. valeriu says:

    buna ziua spunetimi varog cuce se trateaza aceste mucegaiuri

  3. Simo says:

    Buna ziua, de unde pot procura „Hypoaspis miles” ?
    Felicitari pentru ceea ce faceti! The best!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: