Alliaceae

Alliaceae

Daunatori:

Phytomyza gymnostoma

Morfologie si ecologie:

Din 1980, acest daunator a cauzat pesta la plantele din genul Allium in mai multe tari, la inceput in estul Europei si apoi in vest.
Daunatorul ierneaza ca pupa, atasata de tesuturile plantei. La incceputul primaverii se transforma in adult ce are culoarea gri, dimensiunea de 3 mm, cu un cap galben. Aripile variaza intre 2.9- masculii si 4 mm femelele. Picioarele sunt negricioase cu genunchi galbeni. Ouale sunt asezate in mod obisnuit la baza frunzei. Larvele dupa ce mineaza tulpina si bulbul impupeaza la sfarsitul galeriilor. O alta generatie de adulti incepe la sfarsitul verii- inceputul toamnei. In cultura efectele se observa abia cand primul adult zboara.

 

Simptomatologie:

Larva mineaza tulpina si bulbul plantelor de Allium care devin moi si susceptibile de infectii bacteriene si fungice. Frecvent putem intalni si alte deformari la plante- frunze si tulpini necrozate. Femelele fac multe insertii de marimea unui punct utilizand ovopozitoarele si apoi isi folosesc aparatul bucal pentru a se hrani cu exudatele frunzelor. Aceste puncte sunt primele semne ca insectele sunt active.

Cauze:
Bulbi infestati de P. gymnostoma.

Metode de control:
rotatia culturii, distrugerea plantelor infectate, parazitoizi.

Delia antiqua

Morfologie si ecologie:

Musca cepei este raspandita in toata Europa, Asia, Africa de Nord, America de S si N. In tara noastra apare mai ales in Moldova, Muntenia, Oltenia si Banat.

Adultul are corpul de 6-7 mm, de culoare galben-cenusiu, cu pete si dungi negricioase. Larva este alb=galbuie. Are 2 generatii pe an, mai rar 3 si ierneaza ca pupa in sol, la o adancime de 10-20 cm.
Adultii apar primavara, la sfarsitul lunii aprilie- inceput de mai. Acestia migreaza pe diferite plante ierboase ori lemnoase unde se hranesc cu nectarul florilor timp de o saptamana pentru a-si dezvolta organele sexuale, dupa care migreaza in culturile de ceapa. Ouale sunt depuse sub bulgarii de pamant, in apropierea plantelor de ceapa, usturoi sau praz. Incubatia dureaza o saptamana.

Mod de atac:

Larvele aparute patrund in tesuturile plantelor, la abaza frunzelor sau in bulbiunde sapa numeroase galerii. Dupa ce se hranesc 15-25 zile se retrag in sol unde se impupeaza; la atacuri puternice se transforma in pupe in interiorul bulbilor sau la colet. Noii adulti apar in iunie si dau nastere la generatia 2. Femelele din aceasta generatie depun oualele pe ceapa insamnatata mai tarziu iar larvele ce apar se dezvolta in bulbi.

Simptomatologie:

larvele sapa galerii in bulbi, aici provocand si alte pagube prin instalarea bacteriilor si ciupercilor care duc la putrezirea bulbilor.
Frunzele sunt ingalbenite, cu timpul se vor necroza. Formarea bulbilor este incetinita iar cei dezvoltati raman mici si putrezesc. Pagube mari se inregistreaza mai ales la plantele tinere.

Metode de control:

strangerea resturilor de plante dupa recoltare si arderea acestora
in regiunile de invazie se recomanda plantarea unor benzi de arpagic timpuriu care sa atraga adultii in timpul pontei; dupa depunerea oualelor benzile se distrug.
Insamantarea sau plantarea cepei cat mai timpuriu, in terenuri bine pregatite, asigura o dezvoltare mai viguroasa a plantelor.
Un rol important in reducerea populatiilor de acestui daunator au si ciupercile entomopatogene: Entomophthora muscae

Suillia lurida

Morfologie si ecologie:

Musca usturoiului este raspandita in Europa, in tara noastra mai ales in Oltenia si Muntenia.
Adultul are corpul lung 7-8 mm, de culoare bruna-galbuie, acoperit cu peri scurti. Larva este apoda, alba dupa ecloziune si galbuie ulterior.
Are o generatie pe an si ierneaza ca adult sub resturile de plante ramase pe camp, sub bulgari de pamant si in gramezile de gunoaie. Primavara, timpuriu pe la sfarsitul lui februarie, adultii parasesc locurile de iernare si zboara in cautarea culturilor de usturoi, unde au loc copulatia si ponta. Ouale sunt depuse pe sub bulgarii de pamant din jurul plantelor, in zona colteului sau pe frunzele usturoiului. Perioada de depunere dureaza 15-20 de zile, timp in care o femela depune 20-65 de oua. Incubatia dureaza 6-8 zile. Larvele ce apar patrund in tulpini, fixandu-se la baza frunzei centrale, unde se hranesc cu tesut vegetale 3-4 saptamani.

Simptomatologie:

larvele se hranesc la inceput in regiunea coletului, rozand frunza din mijloc, apoi sapa galerii in tulpini si bulbi. Intr-o planta se dezvolta o singura larva. Frunza centrala se rasuceste in spirala si celelalte se ingalbenesc si se ususca. Plantele stagneaza in crestere, bulbii putrezesc partial sau total.

Metode de control:

se recomanda strangerea resturilor de plante ramase in camp dupa recoltare
araturile adanci de toamna reduc rezerva biologica pentru anul urmator
plantarea in terenuri bine pregatite si fertilizate corespunzator asigura conditii optime de dezvoltare a plantelor, fiind mai rezistente la atacul larvelor

Ditylenchus dipsaci

Morfologie si ecologie:

Nematodul face ravagii in zona de sud a tarii.
Lungimea corpului este intre 0.9-1.8 mm, de culoare alba, corp alungit si ascutit la ambele extremitati. Infestarea se produce primavara, prin materialul semnicer sau din solul infestat.

Simptomatologie:

Plantele atacate raman mici, infratesc puternic si se deformeaza. Frunzele sunt ingrosate, decolorate si cu timpul se usuca. Bulbii atacati prezinta crapaturi si au aspect mucilaginos, albi, apoi se brunifica.

Metode de combatere:

rotatia culturilor
material semincer sanatos, cultivare de soiuri rezistente

Lilioceris merdigera

Morfologie si ecologie:

Gandacul rosu al cepei este raspandit in special in zonele din centrul si nordul Transilvaniei.
Adultul are corpul de 6-7.5 mm lungime de culoare portocalie. Larva este galben-portocalie.
Are 2 generatii pe an si ierneaza ca adult in sol.

Mod de atac si simptomatologie:

Primavara, adultii parasesc locurile de hibernare si se hranesc in prima perioada pe diferite liliacee spontane dupa care trec pe cele cultivate.
Larvele si adultii se hranesc cu frunzele si inflorescentele. Plantele atacate stagneaza in crestere si dau recolte scazute

Metode de combatere:

strangerea tuturor resturilor de plante ramase pe sol
efectuarea la timp a araturilor adanci de toamna

Ceuthorrhynchus suturalis


Morfologie si ecologie:

Gargarita cepei este raspandita in sudul si centrul Europei si o intalnim si la noi. O gasim in special in Muntenia si Oltenia. Adultul are corpul de 2-3 mm lungime, de forma ovala, usor convex. Larva este apoda, de culoare galbena, cu capsula cefalica brun-roscata. Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului, sub resturile vegetale.

Mod de atac:

Primavara cand T depaseste 10 grade C adultii parasesc locurile de iernare si migreaza pe flora spontana si apoi pe cea cultivata unde dupa o perioada de hranire de 6-10 zile, au loc copulatia si ponta. Oualele sunt depuse in locurile roase de femele din frunzele de ceapa si usturoi. Depunerea dureaza 6-8 saptamani, timp in care o femela depune 40-60 de oua. Larvele apar cater sfarsitul lunii aprilie. Noii adulti apar in iunie- iulie, se hranesc 4-5 saptamani si apoi se pregatesc de iernat.

Simptomatologie:

la exterior frunzele prezinta pete caracteristice, de culoare alba. La atacuri puternice frunzele se usuca incepand de la varf spre baza iar bulbii stagneaza in crestere si raman piperniciti.

Metode de control:

strangerea resturilor de plante dupa recoltare si efectuarea araturilor adanci de toamna reduc numarul adultilor hibernanti

 

Bacterii:

Pseudomonas syringae pv.porri

Aceasta bacterie afecteaza in mod principal prazul-Allium porrum.

Simptomatologie:

Frunzele tinere arata ca inmuiate in apa, apoi se formeaza leziuni longitudinale galbene, dungi care mai tarziu se rup si putrezesc. Frunzele pot deveni ondulate pe masura ce se dezvolta. Pe frunzele senescente patogenul formeaza pete galbene in jurul ranilor. Tulpinile florifere prezinta leziuni cu exudat bacterian. Transplantarea prazului poate sa dezvolte boala in sere. Frunzele acestuia prezinta leziuni alungite la inceput galbene apoi maro. Leziunile incep de cele mai multe ori de la varful frunzelor.
Acest patovar (pv)= porri, nu este prezent decat la plantele din genul Allium. Patogenul este aerobic, bacterie Gram negativa, poate fi izolata pe un mediu microbiologic standard.

Metode de control:

seminte pure
distrugerea prin ardere a plantelor infectate
testarea apei de irigatie

Pseudomonas gladioli ptv. alliicola


Simptomatologie:

bulb cu aspect de ‘inmuiat in apa’, la inceput afecteaza doar cateva straturi si apoi in conditii de temperatura a camerei putrezeste in intregime.

 

Pseudomonas cepacia


Simptomatologie:

Pe straturile interne ale bulbului putrezeste tesutul avand o culoare galbuie sau maro deschis.

Erwinia carotovora subsp. Carotovora

Simptomatologie:

In conditii extrem de umede in camp, pe bulb se dezvolta un putregai vascos, acoperit cu lichid, emite un miros repelent. Boala progreseaza rapid in conditii de caldura si umiditate.

Metode de control:

preventiv: recoltarea la maturitate,uscare corecta, minimalizand riscul leziunilor si mentinand conditii sanitare in depozit.

Xanthomonas sp.


Simptomatologie:

in conditii de caldura foarte mare apare acest patogen ce determina leziuni alungite galbui ce pot avea marginile umede, leziuni ce se coloreaza in maro si devin necrotice.

Fungi:

Alternaria porri si Stemphylium vesicarum


Boala apare peste tot in lume dar cu precadere in climatele calde si umede. In Romania o gasim sub denumirea de ‘patarea purpurie a cepei’. Este o problema de ordin major in culturile de ceapa, usturoi si praz. Patarea mov este cauzata de 2 agenti patogeni ce pot infecta planta fie independent unul de celalalalt, fie impreuna.

Simptomatologie :

Primele simptome sunt pete mici pe frunze cu aspect umed ce se maresc gradat, transformandu-se in galben si dezvoltand un centru maro deschis. Leziunile mature devin maro sau purpurii, sunt obovate si pot avea 4-6 cm L. In conditii umede apar sporulari negre ale ciupercii in centrul leziunii. Pe tulpinile florale leziunile sunt mai mari, mov inchis. Daca apar multe leziuni pe frunza, acest fapt duce la necrozarea foliara in cele din urma.
Este necesara o examinare microscopica pentru a nu se confunda cu alti patogeni- ca exemplu Cladosporium sp.

Metode de control:

Plante rezistente sau varietati tolerante.
Rotatia culturilor cu plante non gazda.

Botrytis squamosa

Aceasta boala comuna a frunzelor este importanta prin pierderile masive din culturile de ‘ceapa verde’. Se mai numeste popular, ‘putregaiul cenusiu’.

Simptomatologie:

Primele simptome sunt pete mici albe cu halou de culoare verde pal. Petele sunt eliptice si au dimensiuni de 5-10 mm. Petele se unesc si rezulta o ingalbenire a foliajului care intr-un final duc la necroza. Moartea frunzelor poate sa apara la 5-12 zile dupa primele simptome. Frunzele senescente sunt mai susceptibile decat cele tinere.
Simptomele pot fi confundate cu leziunile mecanice create de vant. De regula aceste leziuni se gasesc pe partea frunzei care se gaseste la soare sunt mai neregulate ca forma si nu prezinta halou.
Initial inoculul se formeaza din spori, in aer, de pe culturi invecinate contaminate sau din resturile unei culturi precedente sau din scleroti. Infectia cu conidii necesita cel putin 6 ore de umezeala iar numarul leziunilor se mareste direct proportional cu umiditatea.
Conditiile optime ale agentului patogen sunt temperaturile intre 12-24 grade C, densitate marita a productiei.

Metode de control:

Sa evitam monoculturile, in special la ceapa de primavara unde Botrytis apare in mod regulat.
Recoltele de primavara devreme sa nu le depozitam langa cele de peste iarna.
Putem alege cultivaruri care sunt mai putin susceptibile/rezistente la Botrytis. De exemplu allium schoeneprasum=’ceapa de frunze’ este considerata a fi imuna.
Irigarea sa fie facuta dimineata ca frunzele sa aiba timp sa se usuce.
A se evita fertilizarea excesiva cu N.
Resturile de la recoltare sa fie arse.

Botrytis allii


Acest patogen afecteaza in principal culturile de Allium depozitate. Ataca usturoiul, ceapa de mai multe varietati si prazul.

Simptomatologie

in cazul bulbilor stocati se observa o decadere a frunzelor in jurul gatului, de culoare brun deschisa, avand aspect umed. Miceliu dens, gri, este produs in jurul gatului si intre frunzele ce formeaza bulbul. Numerosi scleroti negri de aprox. 5 mm in diametru se dezvolta pe umerii bulbului. Aceste formatiuni apar la cateva saptamani in depozit dupa ce inoculul a fost realizat. In continuare, patogenul se dezvolta si patrunde in bulb pe care il putrezeste. Ciuperca poate ataca orice parte a bulbului, fiind chiar posibil sa o gasim chiar sporuland pe aparatul foliar de deasupra solului cand planta se afla in cultura.
Patogenul se transmite prin seminte. Daca acestea sunt depozitate la temperaturi suficient de joase, ciuperca poate sa reziste mai mult de 3 ani. Se transmite de la seminta la plantule cat timp invelisul seminal ramane pe cotiledoane, infecteaza primele frunze si pe masura ce tesuturile imbatranesc sporuleaza. In timpul vegetatiei plantei din cultura, simptomele se pot limita doar pe frunze. La recoltare, indoind aparatul foliar, se creeaza leziuni ce sunt deschise la inocul. In timp ce gatul bulbului pastreaza umezeala, ciuperca se dezvolta catre bulb, unde provoaca putregai. Sclerotii din sol pot rezista pana la 2 ani in resturi incorporate.
Leziunile incep de la colet si apoi ataca bulbul intreg. Spre maturitatea ciupercii, se formeaza un mucegai gri ce acopera zona coletului si apoi suprafata bulbului.

Oidiopsis/Leveilula taurica


Este un agent cauzal ce determina mucegaiul pufos. Boala a fost mai intai observata in sera si solarii la usturoi.

Simptomatologie:

Simptome clorotice-pete galbene pe frunze ce corespund unor coloniii fungice. Aceste leziuni se brunifica pe masura ce patogenul se dezvolta.
Este primul agent detectat care creeaza mucegai prafos.
Ciuperca se raspandeste cu precadere in zonele calde si uscate unde este necesara irigarea.

Phytium


Un patogen de sol ce cauzeaza caderea plantelor si putrezirea radacinilor.

Simptomatologie:

Plantele au aspect pipernicit, ofilit si intra in colaps.
Interventia umezelii si caldurii excesive genereaza aparitia si dezvoltarea acestei ciuperci ce ierneaza in sol si pe plantele moarte. Sporii se raspandesc cu ajutorul apei.

Mycosphaerella allii/Cladosporium allii


‘Patarea frunzelor’ este o boala comuna si minora totodata pe care o intalnim la ceapa si praz. La sfarsitul anilor 1970 aceasta boala a ‘facut furori’ in Irlanda si in sudul Angliei cand a a decimat culturi intregi.

Simptomatologie :
Simptomele foliare sunt evidente, puncte mari, albe sau pete de 0,5-2 cm. Aceste zone pot semana cu arsurile produse de ierbicide sau fertilizatori cu N. Pe masura ce agentul se dezvolta, petele se coloreaza in maro si trec prin nuante deschise ajungand la maro inchis-negricios, provocand necrozarea aparatului foliar.
Pe praz putem observa leziuni de 1,5-3 cm , eliptice.

Norme de control:

ingroparea de resturi infectate in urma incinerarii
folosirea schemelor de sola diferita-rotatia culturii

Fusarium oxysporum


Este o ciuperca de sol ce traieste mai multi ani pana cand gaseste mediul propice in care sa ‘se adaposteasca’ si sa se dezvolte.

Simptomatologie:

Bulbii pot fi infectati in orice moment al existentei lor in sol. Ingalbenirea si ulterioara maronire a frunzelor se produce de la varf catre baza. Plantele experimenteaza o dezvoltare greoaie ce le poate conduce catre putrezire. Aceasta putrezire poate aparea de culoare rosu-maroniu acolo unde radacinile se insereaza pe bulb. Odata cu putrezirea apare si decolorarea care afecteaza baza bulbului si tunicile acestuia. Cand se deschide/taie un bulb se pot observa tesuturile maronii si apoase. Uneori putem intalni si un mucegai alb care se insereaza si creste in interiorul bulbului.
Exista situatii in care bulbii arata sanatos la suprafata dar Fusarium sa fie inoculat si sa progreseze in depozit.

Metode de control:

rotatia culturii pe cel putin 4 ani
depozitarea bulbilor in mod correct:temperature si umiditate- 4 grade C
tratament cu fum la sol toamna- functioneaza doar in cazul solurilor mineralizate nu si in soluri cu turba

Fusarium proliferatum

Putregaiul bulbilor in depozit este asemanator cu putregaiul de la gatul bulbului.

Simptomatologie:

Simptomele apar mai intai pe gatul bulbului si coboara spre radacina dar latura bazala este neafectata. Tesutul afectat apare de culoare galben pal, umed, si translucid, mai tarziu transformandu-se in nuante de maro cu textura moale. Uneori, un mucegai alb se integreaza printre tunicile putrezite. Frecvent, putregaiul se dezvolta de-a lungul unei tunici in bulb, urmand sa se deplaseze si pe celelalte. In mod obisnuit bulbii infectati nu arata la suprafata vreun simptom de boala fungica.

Sclerotium cepivorum


Este o ciuperca cu scleroti ce rezista in sol pana la 20-30 de ani. Popular il regasim sub denumirea de ‘putregaiul alb’. Sclerotia poate infecta de la 30 cm sub suprafata solului. O singura ciuperca poate poate infecta un grup de 2-30 de plante. Activitatea fungica este favorizata de solurile reci si este restrictionata la temperaturi mai mari de de 24 grade Celsius. Odata ce Sclerotinia s-a instalat in sol este foarte dificil sa cultivam Allium sp. cu succes. Boala se imprastie cu ajutorul animalelor si cu miscarea solului produsa prin lucrarile acestuia.

Simptomatologie:

Frunzele bazale cad, se ingalbenesc, putrezesc si cad. Partile senescente intra primele in colaps. Radacinile putrezesc si plantele pot fi scoase cu usurinta. Putem observa miceliu pufos pe bulbi si radacini. Bulbii afectati pot deveni aposi si tunicile exterioare se ususca si crapa. Scleroti mici (de marimea semintelor de mac, 0.5 mm) se formeaza pe suprafata partilor afectate, de cele mai multe ori in jurul gatului bulbului. Mucegaiul alb poate continua sa se dezvolte pe bulbii infectati in depozit in conditii de umiditate ridicata.

Metode de control:

plantarea materialului fara impuritati intr-un sol dezinfectat
evitarea contaminarii solului prin curatarea echipamentului de lucru inainte de a porni lucrari pe alte sole

Peronospora destructor


Mana cepei-Mucegaiul pufos este un microorganism ce ‘trece’ peste iarna pe resturi de plante infectate. Boala este favorizata de temperature joase( mai mici decat 22 grade C) si umiditate ridicata.

Simptomatologie:

Puncte usor palide se dezvolta la inceput, ce se transforma in nuante de maro sau violet. Pe masura ce punctele cresc, stranguland usor frunzele, un mucegai pufos gri-violet se dezvolta la suprafata punctelor. Plantele pot ramane pitice, deformate si prezinta un ton de culoare verde-pal. Deseori doar calitatea bulbului poate fi afectata printr-o textura spongioasa. Leziunile tulpinii pot conduce catre o incretire a semintelor.

Norme de control:

minim rotatie de cultura 3 ani
evitarea solurilor nedrenate
minimizarea umiditatii excesive, managerierea densitatii intre plante, eradicarea speciilor salbatice de Allium in cultura

Aspergillus niger


Este un agent comun ce se gaseste in sol si pe resturile vegetale. Ciuperca poate fi transmisa si prin seminte. Ataca ceapa alba si rosie atat in depozit cat si in tranzit. Poate sa creeze reale dezastre daca temperatura din depozit este ridicata mai mult de 2-3 zile.

Simptomatologie:

infectia se propaga, in mod obisnuit, pe masura ce frunzele se ofilesc, catre ‘gatul’ bulbului. Bulbii infectati sunt negru decolorat in jurul ‘gatului’ si zonele afectate devin incretite. Masele de spori negriciosi este asezata de-a lungul ‘venelor’ tunicilor, deasupra celor pergamentoase. Infectia poate evolua catre tunicile carnoase. In faza avansata, intreaga suprafata a bulbului se coloreaza in negru si se pot instala bacterii. Pot sa nu apara simptome la suprafata bulbului.

Norme de control:

puritatea semintelor-100%
uscarea bulbilor in conditii optime si fara incalzirea aerului care favorizeaza aparitia mucegaiului negru
evitarea lezarii bulbilor

Puccinia allii


In California aceasta ciuperca a cauzat epidemie majora iar in Europa este extreme de daunatoare prazului.Se poate intalni sub denumirea de ‘rugina’.
Ciuperca poate sa traiasca peste iarna in resturi vegetale, sol si gazde salbatice- buruieni.
Pierderi importante au loc cand sunt ploi intense, ceata sau irigatie abundenta. Ratele de infectie apar la T de 10-15 grade C si 100% umiditate. Temperaturile mai mici de 10 grade si peste 24 C inhiba dezvoltarea ciupercii. N-a fost creati hibrizi de usturoi rezistenti la Puccinia pana in prezent.

Simptomatologie:

simptomele initiale dezvaluie pistrui mici albi-galbui. Punctele se maresc si devine ovale sau in forma unor diamante si preiau tonuri de orange. Mai tarziu, se formeaza sporii de rezistenta-uredospori, negriciosi sau maro. Plantele infectate sever au o aparenta orange, frunzele exterioare se ingalbenesc si se albesc prematur iar marimea bulbilor se micsoreaza.

Metode de control:

rotatia culturii- aceeasi sola de Allium trebuie sa revina in minim 2 ani.
Seminte pure
Plantele stresate cu alteranri intre putina sau multa H2O sau N sunt susceptibile catre rugina

Phoma terrestris


Ciuperca ce poate supravietui in sol mai multi ani, persistenta pe resturile de plante.

Simptomatologie:

boala poate sa apara la plantule sau mai tarziu in dezvoltarea acestora. Radacinile infectate se ingalbenesc apoi isi schimba culoarea in roz, rosiatic si in final devin purpurii cand se usuca si dezintegreaza.radacinile noi produse in urma infectarii urmeaza aceeasi cale catre necroza. Bulbii nu au o dezvoltare normala, sunt redusi in dimensiuni si vigoare, au varfurile pipernicite.

Metode de control:

rotatia culturii 3-6 ani reduce sever infectia
utilizarea fertilizantilor si irigarea pentru a grabi dezvoltarea bulbilor si in consecinta ciuperca sa nu ‘tina pasul’

Urocystis magica/cepulae/colchici


Supravietuieste mai multi ani, ca saprofita in soluri infestate. Ataca doar membri familei cepei si este o probleme ce se intalneste des in solurile care au fost fertilizate cu balegar. Bulbii infectati sunt predispusi la alte probleme in depozit.

Simptomatologie:

Boala apare in tulpina. Zonele afectate prezinta umflaturi. Cand se desfac aceste bule putem descoperi masa de spori ca o pudra negricioasa. Multe dintre plantule mor la momentul cand ies la suprafata solului; cele care supravietuiesc produc bulbi distorsionati cu fasii negricioase si numeroase leziuni cu aspect de funingine.

Metode de control:

lucrarile solului si analiza fitosanitara a acestuia

Iris yellow spot virus (IYSV)


Acest virus este relativ nou in productie. Prima oara a fost descoperit la 1989. Este polifag, atacand si specii de plante ornamentale ( Iris sp.,Alstroemeria sp, hippeastrum sp., Pelargonium sp., Rosa sp, Scindapsus sp, Portulaca oleracea. Virusul este transmis de tripsul cepei- Thrips tabaci iar studiile arata ca nu se transmite prin seminte.

Simptomatologie:

Plantele afectate prezinta leziuni in forma unor diamante galbui sau maroniipe tulpini.leziunile pot sa aiba cercuri concentrice in culori alternand de la galben, maro, verde. Tulpinile infectate se necrozeaza si mor. In bulbi, rar putem observa acest tip de leziuni. In schimb, pe frunze se dezvolta zonele necrozate si poate aparea fenomenul de elonggatie a leziunilor maro sau pot aparea puncte ce seamana cu intepaturile tripsilor. Simptomele seamana cu cele produse de Alternaria porri pe frunze dar in cazul virusului nu este putrezit bulbul sau radacinile.

Metode de control:

practica unei culturi sanatoase si evitarea stresului apei si fertilizarii
cultivarea unor varietati aparent rezistente: cele rosii sunt mai susceptibile
plantarea cat mai uniforma si densa
irigarea masiva poate suprima atacul tripsilor si dezvoltarea virusului
monitorizarea aparitiei tripsilor in cultura

Onion yellow dwarf virus (OYDV)


OYDV este raspandit peste tpt in lume, cauzand pierderea semintelor, reducerea puterii de germinatie, reducerea productiei de bulbi la ceapa si usturoi.

Simptomatologie:
Acest virus isi face aparitia in forma unor dungi galbene, plante pipernicite, rasuciri de Frunze sau textura flasca. Cateva cultivaruri spaniole sunt rezistente. In cazul usturoiului, virusul cauzeaza doar dungi galbene si pipernicire. Se transmite cu usurinta mecanic sau prin alti vectori: insecte care inteapa si sug.

Metode de control:
propagarea unor clone sanatoase- microinmultire

Reclame

One Response to Alliaceae

  1. STEFANO says:

    Buna ziua,va multumesc pt ca existati si sper sa puplicati etern informatii si sfaturi practice,Chao

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: